Vizita secretarului general al NATO în Turcia în contextul situației internaționale complexe în care Turcia este, într-un fel sau altul, implicată
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a început (05.10.2020) o vizită oficială în Turcia, după ce Alianța Nord-Atlantică a mediat o reluare a negocierilor dintre Turcia și Grecia (ambele state membre NATO) privind stabilirea dreptului de explorare și exploatare a resurselor energetice din estul Mării Mediterane.
Deși principala temă de discuție în întrevederile oficialului NATO cu oficialii turci (președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu și ministrul turc al apărării, Hulusi Akar) a fost despre negocierile dintre Turcia și Grecia pentru dreptul de explorare și exploatare a resurselor energetice din estul Mării Mediterane, în discuții au fost abordate și alte teme delicate cum ar fi înzestrarea Forțelor Armate turce cu sisteme de rachete de apărare anti-aeriană de tip S-400 din Federația Rusă și situația conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan în enclava Nagorno-Karabah (Karabahul de Munte).
În întrevederile cu oficialii turci, Jens Stoltenberg a lăudat rolul pe care Turcia l-a jucat și îl joacă în lupta împotriva terorismului și a precizat că aliații NATO au hotărât să-și intensifice sprijinul acordat Turciei, menționând că securitatea Turciei este sinonimă cu securitatea Alianței Nord-Atlantice.
Totuși, secretarul general al NATO a adoptat poziții rezervate în ceea ce privește achiziția sistemelor de apărare antiaeriană de tip S-400 din Federația Rusă, reglementarea exploatării resurselor energetice din estul Mării Mediterane și situația actuală a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan cu privire la enclava Nagorno-Karabah.
În ceea ce privește achiziția de către Turcia a sistemelor de apărare antiaeriană de tip S-400 din Federația Rusă, Jens Stoltenberg a declarat că aceste sisteme implică anumite riscuri pentru aeronavele de luptă ale statelor membre NATO, care ar putea conduce chiar la adoptarea de sancțiuni de către SUA. Oficialul NATO a precizat că decizia a fost o decizie națională pe care Turcia a adoptat-o, însă a avertizat cu privire la faptul că aceste sisteme nu pot fi integrate în sistemul de apărare anti-aeriană și antirachetă al NATO și a solicitat autorităților de la Ankara să coopereze cu statele aliate din cadrul NATO pentru identificarea unor soluții alternative.
Legat de tensiunile din estul Mării Mediterane unde Turcia și Grecia – ambele state membre NATO -au fost la un pas de a intra în conflict după ce Turcia a trimis o navă de explorare maritimă însoțită de nave militare în zona apelor disputate între Grecia și Turcia dar care fac parte oficial din Zona Economică Extinsă (ZEE) a Greciei din Marea Mediterană, Jens Stoltenberg a salutat eforturile Turciei și Greciei de a se angaja într-un dialog constructiv pentru reglementarea drepturilor de explorare și exploatare a resurselor energetice din zona disputată. Jens Stoltenberg a adăugat că NATO a stabilit un mecanism militar de dezangajare pentru a reduce riscurile incidentelor și accidentelor în regiunea respectivă. Acest mecanism include angajamentul utilizării unei linii directe de tip hotline creată de Grecia și Turcia și disponibilă permanent (24/7). Oficialul NATO a adăugat că mecanismul a fost creat prin implicarea constructivă a Turciei și Greciei în discuțiile în acest sens de la Comandamentul Central al NATO și a precizat că salută atât Turcia cât și Grecia pentru implicarea de care au dat dovadă.
Cu privire la conflictul din Nagorno-Karabah dintre Armenia și Azerbaidjan, secretarul general al NATO și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de victime înregistrate în rândul civililor și a făcut apel la o încetare imediată a focului în regiune, menționând că nu există o soluție militară pentru reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah. De asemenea, Jens Stoltenberg a solicitat Turciei să-și folosească influența pentru a calma spiritele în regiune.
Pozițiile și declarațiile oficialilor turci față de temele de discuție abordate au fost, însă, mai tranșante.
Astfel, legat de disputa din estul Mării Mediterane, ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat că Turcia va continua să protejeze drepturile Turciei și Republicii Turce a Cipului de Nord în exploatarea resurselor energetice în estul Mării Mediterane, deși salută implicarea NATO ca mediator în această dispută. Potrivit șefului diplomației turce, deși Grecia a avut o atitudine negativă la început, după medierea realizată de NATO, grecii s-au așezat la discuții, lucru apreciat de Ankara.
Legat de conflictul din Nagorno-Karabah, Mevlüt Çavuşoğlu a declarat că Armenia este cea care a început să lanseze rachete împotriva așezămintelor civile din Azerbaidjan și asta reprezintă o crimă de război. De asemenea, șeful diplomației turce a criticat susținerea deschisă acordată de Franța Armeniei în acest conflict și a negat informațiile potrivit cărora Turcia a furnizat sprijin militar Azerbaidjanului, fără însă a ascunde faptul că, în cazul în care Azerbaidjanul va solicita ajutor, Turcia i-l va acorda fără nicio ezitare.