Cum a câștigat PSD alegerile locale în Argeș, partea a treia

Continuăm, așa cum am promis, cu analiza strategiei USR-PLUS în campania pentru alegerile locale.

În această analiză trebuie să ținem cont de faptul că, deși este anunțată fuziunea celor două partide USR și PLUS, până la rezolvarea problemelor birocratice, sunt două partide distincte care în alegeri au format o alianță.

La nivelul județului Argeș fiecare dintre cele două formațiuni are o organizare distinctă, cu mențiunea că USR este partidul dominant.

Chiar dacă și USR Argeș a trecut prin frământări interne, frământări care au dus la părăsirea partidului de către mulți membrii, totuși a reușit să se mobilizeze mulțumitor în campania electorală. De cealaltă parte, PLUS Argeș, la începerea campaniei electorale, se afla în plină disoluție, având în vedere pierderea masivă de membrii. Din punctul nostru de vedere a fost partidul cu cea mai abruptă cădere. Pe acest subiect se poate discuta mult, însă va face obiectul unei alte analize.

Acum să revenim la prestația celor două partide în campania electorală ce tocmai s-a încheiat.

Ca prim partid din alianță, USR Argeș a desemnat candidații pentru Consiliul județean Argeș, Primăria Pitești și pe Elena LASCONI la Câmpulung Muscel.

PLUS Argeș și-a desemnat liderul, pe Dan HODOȘ pentru a candida la Primăria Mioveni.

Ca prestație, dintre cei patru candidați principali Elena LASCONI a fost cea mai pragmatică și cea mai dedicată obiectivului propus, pregătindu-și din timp și cu multă atenție candidatura la Primăria Municipiului Câmpulung Muscel.

Ceilalți trei, Ionuț MOȘTEANU, Adrian Ștefan CÎRSTEA și Dan HODOȘ, s-au lansat în campanie pe ultima sută, fără o pregătire din timp a electoratului. Dacă Ionuț MOȘTEANU a fost mai vizibil atât în mediul online, cât și prin aparițiile publice, Adrian Ștefan CÎRSTEA a fost un cvasi-necunoscut, iar Dan HODOȘ a devenit cunoscut mai degrabă din cauza scandalurilor provocate în propriul partid, prezentându-se în alegeri cu o garnitură destul de subțire.

Un avantaj al alianței USR-PLUS a fost prestația destul de slabă a celor două partide aflate în fruntea clasamentului, fapt care a dus la coagularea electoratului nemulțumit în avantajul alinaței.

PNL Argeș acuză USR de inflexibilitate în negocieri, impunând o singură variantă la postul de candidat la Primăria Pitești și anume pe Ionuț MOȘTEANU.

Se pune întrebarea, a fost interesat USR-ul de o alianță în aceste alegeri sau doar a mimat asta pentru a culpabiliza PNL-ul și a atrage voturile nemulțumiților? Aici ar trebui să răspundă liderii celor două partide.

USR acuză PNL pentru racolarea lui Sorin APOSTOLICEANU, dar pentru a ne face o părere corectă, am dori să știm dacă au fost negocieri anterior desemnării d-lui APOSTOLICEANU și care au fost marjele de negociere.

Așa cum am meționat în articolele precedente, coagularea partidelor de dreapta ar fi putut face posibilă o victorie a acestora.

Până la aflarea unor răspunsuri la întrebările de mai sus, nu putem decât să speculăm cu privire la intențiile reale ale principalilor actori în acest spectacol, dar suntem convinși că mai devreme sau mai târziu aceste lucruri vor ieși la lumină.

În concluzie, realitatea este cea pe care o cunoaștem și urmările le vom suporta tot noi electoratul.

Partea a patra a acestui subiect va fi dedicată celorlalte partide argeșene care au fost implicate în alegerile locale.